Page 12 - Bac R.doc
P. 12

Ministerul Educaţiei Naţionale
                                           Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
                                       Examenul de bacalaureat naţional 2018

                                                       Proba E. a)

                                                Limba şi literatura română

                                                  An şcolar 2017 – 2018
                                                       Clasa a XII-a

                                                                                                      Simulare

           Filiera teoretică – Profilul umanist; Filiera vocaţională – Profilul pedagogic

           · Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.
           · Timpul de lucru efectiv este de trei ore.

           SUBIECTUL I                                                                           (50 de puncte)
           Citeşte următorul fragment:

                  Eram la Paris în anul 1922. [...] Într-unul din aceste hôtels particuliers* locuia un vechi prieten al
           meu, grec de origine, amator de artă. Fiind la dejun la el, îmi arătă [...] o coloană de bronz cam de șaizeci
           de  centimetri,  pe  un  soclu  din  același  metal,  cu  două  reliefuri  rotunde.  „Ghici  ce  reprezintă  și  cine  e
           autorul?” N-am putut să răspund. „Este portretul unei prințese și autorul este Brâncuși, sculptorul român,
           un om foarte original. N-ai vrea să-l cunoști?”
                  Ciudata operă îmi stârnise curiozitatea și după câteva zile ne aflam amândoi într-o curte prăfoasă,
           cu  ateliere  de  lemn,  cu  uși  deschise  prin  care  se  zăreau  blocuri  de  piatră,  marmură,  ciment.  [...]  Pe
           stânga, era atelierul lui Brâncuși. Ne aștepta. El ne-a deschis ușa. Doi ochi mici, albaștri, mi-au sfredelit
           privirea din umbra orbitelor adânci. Șiretenie, bănuială și o sclipire de ostilitate jucau în ei. M-a întâmpinat
           cu un glas cântărit.
                  — Vra să zică, ești fata lui Barbu Delavrancea... mda... și cânți la pian frumos... dar nu de-ale noastre.
                  — Acelea nu sunt pentru pian, dar știu toate jocurile noastre țărănești, și când le joc nu mă întrece nimeni.
                  Intrasem în casă. Odaia era mare, cu pereți dați cu var și o imensă vatră cu un ceaun negru pe
           pirostrii. O masă rotundă tăiată dintr-un trunchi gros de copac, în jurul ei butuci la fel, pe trei picioare,
           dădeau încăperii un caracter primitiv.
                  Brâncuși mă  examina  fără  indulgență.  Totul  era  vioi  în  el,  barbă  sură,  părul  lung  lăsat  în  voie,
           haina de lucrător, mâinile agere. De pe diferite polițe de cărămidă, văruite și ele, se înălțau ca trestiile
           alămuri* cioplite în felurite forme, și pe un scrin niște pepeni ovoidali, din același metal, luceau atât de
           tare, încât mi s-a părut că le aud vibrația de violoncel. N-am putut să mă stăpânesc și am spus:
                  — Ce vii sunt!
                  Brâncuși a surâs. Dintr-odată, eram mai apropiați.
                  — Da, le șlefuiesc cu mâinile, luni de zile, până sunt însuflețite. Ăsta e portretul unei domnișoare. Și
           mi-a pus degetul pe unul din pepeni pe care apărea desenul simplificat al unui ochi exoftalmic*.
                  În  fața  mea,  tăiată  ca  un  fierăstrău,  o  bucată  voluminoasă  de  alamă  domina  vertical  celelalte
           obiecte. Brâncuși m-a întrebat:
                  — Ce zici de asta, îți place? Dacă vei ghici ce reprezintă, te voi pofti la prânz și ai să mănânci ciuperci
           pregătite de mine.
                  Am privit și în urechi mi-a răsunat de departe un glas răgușit. „Cucurigu gagu, cântă cocoșul”, am
           răspuns. Ochii lui Brâncuși au strălucit deodată în cutele pleoapelor trase într-un surâs malițios:
                  — Bravo! Nimeni n-a simțit până acum că alama asta cântă. Vra să zică, n-am greșit. Dumneata
           îmi dovedești că am izbutit. Îți mulțumesc... Am să-ți pregătesc un prânz grozav.

                               Cella Delavrancea, O vizită în atelierul lui Brâncuși, în volumul Dintr-un secol de viață

           *hôtels particuliers – (în limba franceză, în original) pensiune
           *alămuri – obiecte de alamă
           *exoftalmic – bulbucat


           A. Scrie pe foaia de examen, în enunțuri, răspunsul la fiecare dintre cerinţele de mai jos, cu privire
           la textul dat.
           1.  Indică sensul expresiei de-ale noastre din secvența cânți la pian frumos... dar nu de-ale noastre.  6 puncte
           2.  Menționează o caracteristică a atelierului lui Brâncuși, așa cum reiese din textul dat.   6 puncte
           3.  Precizează atitudinea lui Brâncuși față de oaspetele său, justificându-ți răspunsul cu o secvență din text.   6 puncte
           4. Explică motivul pentru care Cella Delavrancea face o vizită în atelierul lui Brâncuși.    6 puncte
           5.  Prezintă, în 30 – 50 de cuvinte, o trăsătură a Cellei Delavrancea, desprinsă din ultimele două paragrafe.
                                                                                                       6 puncte



           Probă scrisă – Limba şi literatura română                                                    Simulare
           Filiera teoretică – Profilul uman; Filiera vocaţională – Profilul pedagogic
                                                       Pagina 1 din 2
   7   8   9   10   11   12   13   14   15   16   17