Page 10 - ENroml.doc

Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
EVALUAREA NAŢIONALĂ PENTRU ABSOLVENŢII CLASEI A VIII-A
Anul şcolar 2016 – 2017

Probă scrisă
Limba şi literatura română
Model
• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.
• Timpul de lucru efectiv este de două ore.

SUBIECTUL I (40 de puncte)

Citeşte următorul text:

Dimineaţa, se prezentă moşu’, cu pâine caldă ca o lună plină de vară şi cu struguri dulci
şi strălucitori ca razele soarelui, la împărăţie. Când se uită la ele, împăratu’ a pus mâna la ochi că
nu se putea uita la tavă.
Şi-a dat şi el seama că băiatu’ nu-i un bostan* de-ăla bun pentru porci şi pentru vaci şi i-a zis:
— Măi moşnege, dacă băiatu’ tău este chiar aşa de năzdrăvan cum se vede, îi mai dau o
poruncă şi dac-o face nu mai am ce-i zice şi-am să-i dau fata, că atunci ştiu eu cui o dau. Uite ce
să faci: de la noi până la casa ta, băiatul să facă un pod de aur – că fata mea nu merge pe orice
cărare cu nunta – şi pe margine să crească pomi cu fructele în ei şi păsări care să se-ntreacă în
cânt la nuntă când s-or-ntâlni alaiurile cu lăutari. Băiatu’ aşa a făcut. Şi la ziuă s-a adunat de o
parte alaiu’ băiatului şi-au pornit cu bostanu-nainte să întâmpine mireasa. Da’ mireasa întârzia –
c-aşa o învăţase o babă vrăjitoare până s-a făcut seară. Când a asfinţit soarele, a ajuns alaiul
împăratului cu mireasa la jumătatea podului. Atunci, bostanul, c-aşa fusese vrăjit, se dădu peste
cap de trei ori şi se făcu un băiat aşa de frumos că nu se putea măsura niciun fecior de împărat
care venise la nuntă cu el: cu ochii ca noaptea, cu păru’ ca focul şi cu obrajii ca trandafirii, cu
umerile ca munţii şi cu mijlocu’ ca stejarul. Şi aşa de bine îi părea împăratului că nu-şi dă fata
după-un bostan-bolovan, ci după Tudorel Voinicel. Da’ el aşa fusese vrăjit de când lumea şi
pământul şi acuma se terminase vraja. Şi pe pod s-au unit muzicile, ale noastre, ale ţăranilor, cu
ale împăratului, şi Tudorel a luat-o pe Ilinca, fata împăratului, şi s-au sărutat şi-au plecat la cununie
în sat şi-au trântit o nuntă de-a ţinut două săptămâni şi două luni şi moşu’ şi baba chiuiau la masă
cu împăratu’ şi împărăteasa şi cu naşu’ care era împăratu’ de la Soare-Răsare, mândru şi înţelept
ca un naş de la noi din sat,
iar eu m-am suit pe-o roată
şi v-am spus povestea toată.
M-am suit şi pe-o farfurie
şi v-am spus o bucurie;
şi pe-o surcică şi v-am spus
o minciunică.

***, Tudorel-Bostănel, text cules de la Maria Tănase de Gh. C. Mihalcea

*bostan s.m. (reg.) dovleac

A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos.
1. Notează câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor subliniate: poruncă,
a asfințit. 4 puncte
2. Explică modul de formare a unui cuvânt obținut prin conversiune și a unui cuvânt obținut prin
derivare din primul alineat al textului dat. 4 puncte
3. Transcrie diftongii din cuvintele: alaiurile, munții. 4 puncte
4. Menționează rolul cratimei din următoarea secvenţă: c-aşa o învăţase o babă. 4 puncte
5. Formulează două idei principale/secundare din textul dat. 4 puncte
6. Precizează, într-un enunț, motivul pentru care mireasa întârzie la nuntă. 4 puncte

B. Redactează o compunere de minimum 150 de cuvinte, în care să motivezi apartenenţa la
specie a basmului popular Tudorel-Bostănel. 16 puncte

În compunerea ta, trebuie:
– să precizezi patru trăsături ale basmului popular;
– să prezinți detaliat două trăsături ale basmului popular, valorificând fragmentul dat;
– să respecți structura specifică tipului de compunere cerut;
– să ai obligatoriu numărul minim de cuvinte precizat.

Probă scrisă la limba şi literatura română Model
Pagina 1 din 2