Page 8 - ENroml.doc
P. 8

Ministerul Educaţiei Naţionale
                                            Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

                           EVALUAREA NAŢIONALĂ PENTRU ABSOLVENŢII CLASEI A VIII-A
                                                 Anul şcolar 2017 – 2018

                                                       Probă scrisă
                                               Limba şi literatura română
                                                                                                     Varianta 5
           ·   Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.
           ·   Timpul de lucru efectiv este de două ore.

           SUBIECTUL I                                                                           (40 de puncte)

           Citeşte următorul text:

               Moș Andrei, un frate al bunicului, era singurul rămas dintre cei vechi. Părea că trăiește într-o lume a
           lui, o lume apusă, pe care și-o evoca singur în tăcerea odăii bătrâne, între mobilele de sute de ani și între
           portretele întunecoase ale străbunilor.
               În jurul lui, printre noi cei tineri, era o necontenită mirare. Hainele lui străvechi, lustruite și trainice,
           ciubucul lung și filigenele* de cafea, lungile și tăcutele meditații, plimbările singuratice în luncile Siretului,
           toate, de zeci de ani aceleași, ne puneau încă în uimire.
               Eram  și  noi  acuma,  dragă  Doamne,  cu  mustață,  intraserăm  în  lume;  cu  toate  acestea,  o  sfială
           ciudată ne cuprindea în fața strămoșului.
               Ochii aprigi sub sprâncene cărunte; gura dureros aplecată în colțuri; mustățile albe, mari; durerea
           veche care-l împresura ca o negură, – toate, întotdeauna, ne făceau să trecem în vârful picioarelor pe
           lângă dânsul.
               La petrecerile de familie nu lua parte decât foarte rar și atunci chema, în povestirile lui, viața altui
           veac. Mai cu seamă în seri de iarnă, când vânturile aduc în parcuri vuiete de valuri și țipete omenești,
           glasul lui avea o întunecoasă putere de evocare. Legendele străbune […] de multe ori ne zguduiau până
           în adâncuri.
               Și multă vreme n-am pătruns taina care-i acoperea trecutul. Târziu, către sfârșitul vieții lui, într-un
           amurg de vară, bătrânul a povestit o întâmplare din tinerețe, și atunci am priceput totul.
               Stăteam în jurul lui, în cerdacul casei, în liniștea ce stăpânea curtea boierească. Înaintea noastră se
           întindea câmpia Siretului până în asfințitul înflăcărat. Prin livada mare din coasta casei, trecea un susur
           slab ca de izvor depărtat, și, de departe, din imașurile* întinse, veneau murmurele tălăngilor.
               Bătrânul vorbea cu glas încet, cu ochii duși, și noi stăteam tăcuți, ca într-o biserică.
               — Era odată… începu bătrânul; era odată, măi băieți… o zână… Ce vă spun eu e poveste ca toate
           poveștile… Era o fată, frumoasă coz*. Ședea departe de locurile acestea, și e mult de-atunci! Dar ce
           frumoasă era, dragii moșului!... Avea doi ochi mari, negri, ca două flori întunecoase; sprâncene codate,
           sub care fulgerau ochii […].
               Moșul se opri deodată, își trecu mâna prin păru-i alb ca neaua, își mângâie mustățile tufoase și se
           lăsă pe speteaza moale a jilțului*, cu ochii duși, cu fața plină de un zâmbet foarte dulce și foarte trist […].
               Moșul începu iar a vorbi, pe când lumina scădea încet-încet. Amurgul se întinse. O lumină trandafirie
           mai rămăsese deasupra asfințitului; pâcla fumurie umplea șesurile.
               Și moșneagul rostea o poveste nespus de tristă. Glasul lui ne pătrundea ca un fior. Seara veni; câteva
           lumini albe scânteiară sus, pe boltă; gangurile vechi oftară, deșteptate de vântul serii. În jurul bătrânului
           umblau umbrele trecutului. El le vedea, le urmărea și glasul lui duios povestea durerile de altădată.
                                                                                       Mihail Sadoveanu, Moșul
           *filigene – cești turcești de cafea neagră, fără toartă
           *imaș – pășune
           *coz – din cale-afară, foarte
           *jilț – scaun înalt cu spetează și brațe


           A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos.
           1.   Notează câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor subliniate: ciudată, taina.  4 puncte
           2. Menţionează rolul liniei de dialog în secvența: — Era odată… începu bătrânul.            4 puncte
           3.  Explică  modul  de  formare  a  cuvintelor  subliniate  din  secvențele:  plimbările  singuratice  în  luncile
           Siretului și Ce vă spun eu e poveste ca toate poveștile.                                    4 puncte
           4. Transcrie două cuvinte care conţin diftong din secvenţa: Glasul lui ne pătrundea ca un fior. Seara veni.
                                                                                                       4 puncte
           5. Formulează, în câte un enunț, două idei principale/secundare din textul dat.             4 puncte
           6. Precizează, într-un enunţ, un motiv pentru care povestea lui moș Andrei îi impresionează pe tinerii
           care îl ascultă.                                                                            4 puncte


           Probă scrisă la limba şi literatura română                                                 Varianta 5
                                                       Pagina 1 din 2
   3   4   5   6   7   8   9   10   11   12   13